De ce s-a dublat prețul motorinei? Petrolul costă cât în 2012. Unde se duc cei 5 lei în plus la litru?

Prețul petrolului nu explică scumpirea

Prețul de la pompă are patru componente: țițeiul, acciza, TVA-ul și marja. Pe ultima o folosesc aici într-un sens larg, pentru tot ce rămâne după primele trei. Am comparat fiecare componentă pe 23 februarie 2012 și pe 23 octombrie 2026.

Marja acoperă tot drumul de la rafinărie la pompă. Prima verigă e marja de rafinare, diferența dintre prețul motorinei sau al benzinei și prețul țițeiului din care sunt făcute. Urmează transportul, stocarea și biocombustibilii obligatorii, apoi marja de distribuție și cea a benzinăriei, cu profiturile fiecăruia.

Țițeiul dintr-un litru costă azi mai mult în lei, dar nu pentru că s-a scumpit petrolul. Prețul barilului în dolari a avut o influență insesizabilă. Diferența provine din cursul de schimb, iar graficul de mai jos arată cât a contat fiecare factor.

La benzină, trei sferturi din scumpire provin din cursul de schimb și din acciză. La motorină, aproape două treimi vin din marjă. Acolo merită căutat.

Peste un sfert din scumpire provine din cursul de schimb

Petrolul se plătește în dolari. În februarie 2012, un dolar valora 3,27 lei; în octombrie 2026, 4,74 lei. Deprecierea leului față de dolar adaugă 1,26 lei la fiecare litru, înainte de orice taxă sau marjă.

Au contat două mișcări. Leul s-a depreciat față de euro, iar euro s-a depreciat la rândul lui față de dolar. Pe 6 octombrie, cursul euro a atins un maxim istoric, peste 5,35 lei.

În dolari constanți, barilul de azi e cu aproape o treime mai ieftin decât cel din 2012. Aici comparația de pe rețele sociale are dreptate: țițeiul nu explică scumpirea.

Statul ia aproape jumătate din prețul benzinei

Acciza e o sumă fixă pe litru, iar față de 2012 aproape s-a dublat. Cea mai mare parte a creșterii a venit din august 2025 încoace, odată cu majorarea TVA la 21% și cu noile accize din ianuarie 2026.

• 47,7%din prețul benzinei ajunge la stat, ca acciză și TVA
• 36,7%din prețul motorinei ajunge la stat, cu acciza redusă temporar

La motorină, partea statului e mai mică pentru că acciza e redusă temporar cu 25%, până pe 31 octombrie. TVA-ul e singura taxă mai mică decât în 2012: 21%, față de 24%.

Pe aceeași scară se vede de ce benzina și motorina spun povești diferite. La benzină, cel mai mult au crescut taxele. La motorină, marja, care s-a triplat.

La motorină, banii în plus se opresc în rafinării

Prețurile din România sunt azi de 1,87 ori mai mari decât în 2012. Marja de 1,18 lei de atunci ar valora deci 2,21 lei în banii de azi. Chiar și după inflație, la motorină rămân între 1,4 și 1,8 lei pe litru în plus. Intervalul depinde de ce Brent iei ca reper pentru 2012.

Cea mai mare parte ajunge la rafinării, dintr-o criză care nu e românească. Marja europeană la motorină e diferența dintre motorina vândută angro și țițeiul din care e făcută. La începutul lui septembrie, a trecut de 100 de dolari pe baril, de cinci ori peste nivelul obișnuit. În octombrie a oscilat între 60 și 80 de dolari, adică 1,8–2,4 lei pe fiecare litru.

Dacă scazi marja de rafinare din marja totală de 3,63 lei, rămân 1,2–1,8 lei pentru transport, stocare, biocombustibili și benzinărie. În 2012, toată marja, cu rafinare cu tot, valora 1,8–2,2 lei în banii de azi. Distribuția și benzinăriile par să fi rămas, în termeni reali, cam unde erau.

Datele Petrom arată același lucru din interior. Indicatorul marjei de rafinare al companiei a fost 41,75 dolari pe baril în trimestrul al treilea. E aproape dublu față de trimestrul anterior și triplu față de aceeași perioadă a anului trecut.

În 2012, același indicator era practic zero: minus 0,46 dolari pe baril în trimestrul al treilea. Anul ales ca reper a fost unul foarte slab pentru rafinare, așa că orice comparație cu el umflă puțin creșterea de azi.

Două rezerve vin chiar de la Petrom. Indicatorul nu e marja încasată efectiv, iar din august compania plătește o contribuție temporară de solidaritate. Tot Petrom spune că marjele din benzinării au fost semnificativ mai mici decât anul trecut, din cauza plafonării și a unei politici de prețuri moderate.

România a pierdut o rafinărie și a ajuns să importe motorină

Rafinăriile câștigă atât pentru că motorina lipsește. Iar lipsește din trei motive care s-au suprapus în același an.

Primul e războiul dintre SUA, Israel și Iran, pornit în martie. Țițeiul trece din nou prin Strâmtoarea Ormuz, la circa trei sferturi din volumul de dinainte de război. Produsele rafinate fac însă doar 11% din încărcături, pentru că rafinăriile din Golf încă nu merg normal. Înainte de război, Europa lua din Orientul Mijlociu cam 27% din motorina importată.

Al doilea e Rusia. Dronele ucrainene au lovit rafinăriile rusești, iar Moscova a interzis exportul de motorină din 8 iulie, cu prelungiri până pe 31 octombrie. Uniunea Europeană nu mai cumpără motorină rusească din 2023, dar simte lipsa ei. Cumpărătorii care o pierd vin să liciteze pe aceleași transporturi.

România are nevoie de un plan național de securitate a rafinării”Dumitru Chisăliță, Ministrul Energiei, septembrie 2026

Al treilea e la Ploiești. Rafinăria Petrotel, a grupului Lukoil, s-a oprit în octombrie 2025 pentru o revizie și n-a mai pornit, după ce SUA au sancționat compania-mamă. Petrotel asigura 21% din producția națională de carburanți și a intrat între timp în insolvență. Petromidia și Vega au stat și ele în jur de 20 de zile, începând cu 24 februarie.

Urma se vede în comerțul exterior. La produse rafinate, România avea un excedent de 380,6 milioane de euro în prima jumătate a lui 2025. Un an mai târziu, avea un deficit de 590,3 milioane. Benzina și motorina vin acum și din Turcia sau Arabia Saudită, la prețuri de criză.

La benzină, plusul e mic și nu are o adresă clară

La benzină, lucrurile stau altfel. România produce mai multă benzină decât consumă. La adoptarea primei ordonanțe de criză, în martie, premierul spunea că „avem o supraproducție de benzină pe care trebuie să o exportăm”. Surplusul leagă prețul intern de ce se poate obține la export.

Iar la export benzina nu s-a vândut cu marje de criză. Marja europeană la benzină a stat în jur de 20–25 de dolari pe baril, de câteva ori sub cea la motorină. Ajustată cu inflația, marja la benzină a crescut cu doar 0,4–0,8 lei pe litru. Datele publice nu arată dacă suma se oprește la rafinare, la transport sau la pompă.

Din aprilie, cu o pauză în vară, adaosul comercial e plafonat la media din 2025 a fiecărei companii, majorată o dată cu inflația. Presa economică a observat însă că prima vânzare din rafinărie sau din import nu intră sub plafon. Un grup integrat poate lua marja la poarta rafinăriei și poate vinde apoi modest în propriile benzinării.

Asta nu dovedește că se întâmplă. Arată doar unde ar trebui să se uite cineva cu acces la contabilitatea companiilor. Iar distribuitorii independenți, care cumpără de la rafinării și n-au unde muta marja, sunt cei mai strânși de regula asta.

Pe 31 octombrie, motorina se poate scumpi cu încă 85 de bani

Ultima săptămână din octombrie aduce trei termene. Pe 29 octombrie, Petrom își publică rezultatele pe trimestrul al treilea, primele cifre efective după indicatori. Pe 31 octombrie expiră interdicția rusească de export pentru producători și, tot atunci, măsurile românești de criză.

Dacă Guvernul nu le prelungește prin hotărâre, acciza la motorină revine la 2,80 lei. Cu TVA, înseamnă 85 de bani în plus pe litru, adică în jur de 11,75 lei la prețurile de azi. Un proiect care ar fi prelungit măsurile până în martie 2027 a fost retras de la vot pe 14 octombrie, la cererea Ministerului Finanțelor.

În concluzie, există fără îndoială o criză a motorinei, cu rădăcini în Golf, în Ucraina și, pe plan local, la Ploiești.Partea cu buzunarele care profită din plin e adevărată pe jumătate. La motorină, 1,4–1,8 lei pe litru peste inflație ajung mai ales la rafinării. La benzină, cel mai mult a câștigat statul și există premisele unei noi creșteri de taxe și preț și la motorină.